alfaya
Apariencia
Asturianu
[editar]

Pronunciación
[editar]- [ alˈfa.ʝa ]
«alfaya»(rexistru)
Etimoloxía
[editar]- Del árabe *alḥajah, mesmos significaos. Compárese col aragonés «alfaya» y col gallegu y col portugués «alfaia», amás de col español «alhaja».
Sustantivu
[editar]femenín singular alfaya; plural alfayes
- (Xoyería) Adornu personal fechu de metales o piedres precioses.
- (Agricultura) Ferramienta pa trabayar la tierra.
Sinónimos[editar]
- [1] xoya, alhaxa, prenda, presea
- [2] arbía ~ erbía ~ arabía, aperiu, presea, preséu; como conxuntu: apareyos, arbíos, avíos
Traducciones y equivalencies
[editar]«alfaya»: adornu de munchu valor → ver traducciones na entrada xoya
|
«alfaya»: ferramienta de llabranza → ver traducciones na entrada arbía
|
Referencies
[editar]- Diccionariu de la Llingua Asturiana; Academia de la Llingua Asturiana, 2000, Uviéu; ISBN: 84-8168-208-X. Versión on-line.
- Diccionario General de la Lengua Asturiana; Xosé Lluis García Arias, Editorial Prensa Asturiana, 2002-2004, Uviéu; ISBN: 84-87730-86-8. Versión on-line.
- Diccionariu Etimolóxicu de la Llingua Asturiana; Xosé Lluis García Arias, Universidá d'Uviéu & Academia de la Llingua Asturiana, 2017-2021, Uviéu; ISBN: 978-84-17445-18-8.
Aragonés
[editar]
Pronunciación
[editar]- [ alˈfa.ʝa ]
Sustantivu
[editar]femenín singular alfaya; plural alfayas
Sinónimos[editar]
Referencies
[editar]- Aragonario. Diccionario castellano/aragonés; Proyecto LINGUATEC & Gobierno de Aragón. Páxina web.
- Diccionario aragonés-castellano-catalán. Estudio de Filología Aragonesa, Edacar nº 14, Edicions Dichitals de l'Academia de l'Aragonés, Zaragoza, 2024. ISSN 1988-8139. Ochobre de 2024. Consulta PDF on-line.