terrestre

De Wikcionariu
Mira tamién: terrèstre

Asturianu[editar]

Pronunciación y silabación: [ teˈres.tɾe ]

Axetivu[editar]

singular masculín, femenín y neutru terrestre ; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Relativo a un animal o a un vexetal que vive en tierra, non nel agua.
    Los cetáceos son los únicos mamíferos que nun son terrestres.
  2. (Xeografía) Relativo o perteneciente a la superficie del planeta que nun ta cubierta por agua.
    La frontera terrestre entre España y Francia márcala'l cordal de los Pirineos.
  3. (Astronomía) Relativo al planeta Tierra.
    L'añu terrestre dura 365 díes; La órbita terrestre.

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Traducciones y equivalencies[editar]

Referencies[editar]

  • Diccionariu de la Llingua Asturiana; Academia de la Llingua Asturiana, 2000, Uviéu; ISBN: 84-8168-208-X. Versión on-line.


Aragonés[editar]

Pronunciación y silabación: [ teˈres.tɾe ]

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre (del planeta Tierra).

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Referencies[editar]

  • Aragonario. Diccionario castellano/aragonés; Proyecto LINGUATEC & Gobierno de Aragón. Páxina web.


Catalán[editar]

Pronunciación y silabación: catalán oriental [ təˈres.tɾə ]; catalán occidental [ teˈres.tɾe ]

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre (del planeta Tierra).

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Referencies[editar]

  • Diccionari de la llengua catalana; Institut d'Estudis Catalans, 2ª edición, 2007. ISBN: 978-84-297-5977-8. Versión on-line.
  • Diccionari normatiu valencià; Acadèmia Valenciana de la Llengua. Consulta on-line.


Español[editar]

Pronunciación y silabación: [ teˈres.tɾe ]

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre (del planeta Tierra).

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Referencies[editar]

  • Diccionario de la Real Academia Española; Real Academia Española, 2014, 23ª edición ISBN: 9788467041897. Versión on-line.


Francés[editar]

Pronunciación y silabación: [ tɛ.ʁɛstʁ ]

(rexistru)

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre, terraqueu (del planeta Tierra).

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Gallegu[editar]

Pronunciación y silabación: [ tɛˈrɛs.tɾe ]

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre (del planeta Tierra).

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Referencies[editar]

  • Dicionario da Real Academia Galega; Real Academia Galega. Consulta on-line.
  • Dicionario de pronuncia da lingua galega; Universidade de Santiago de Compostela & Instituto da Lingua Galega; ISSN: 2660-8235. Páxina web.


Portugués[editar]

Pronunciación y silabación: [ tɨˈʁɛʃ.tɾɨ ]

Axetivu[editar]

singular masculín y femenín terrestre; plural masculín y femenín terrestres

  1. (Bioloxía) Terrestre (que vive en tierra).
  2. (Xeografía) Terrestre (de la superficie de la Tierra).
  3. (Astronomía) Terrestre (del planeta Tierra).

Sinónimos

Antónimos

Pallabres rellacionaes

Referencies[editar]