terra

De Wikcionariu
Mira tamién: Terra

Catalán[editar]

Pronunciación y silabación: catalán oriental [ ˈtɛ.rə ]; catalán occidental [ ˈtɛ.ra ]

Sustantivu[editar]

femenín singular terra; plural terres

  1. (Xeoloxía), (Xeografía) Tierra (parte del planeta non cubierta pol agua).
  2. (Xeoloxía) Tierra (material mineral y orgánico).
  3. (Agricultura) Tierra (material mineral y orgánico onde crecen les plantes).
  4. Tierra, terrenu.
  5. (Xeografía) Tierra, rexón.
  6. Tierra, patria.
  7. (Mitoloxía y relixón) Tierra (mundu opuestu a lo sobrenatural).


Gallegu[editar]

Pronunciación y silabación: [ ˈtɛ.ra ]

(rexistru)

Sustantivu[editar]

femenín singular terra; plural terras

  1. (Xeoloxía), (Xeografía) Tierra (parte del planeta non cubierta pol agua).
  2. (Xeoloxía) Tierra (material mineral y orgánico).
  3. (Agricultura) Tierra (material mineral y orgánico onde crecen les plantes).
  4. Tierra, terrenu.
  5. (Xeografía) Tierra, rexón.
  6. Tierra, patria.
  7. (Mitoloxía y relixón) Tierra (mundu opuestu a lo sobrenatural).


Italianu[editar]

Pronunciación y silabación: [ ˈtɛr.ra ]

(rexistru)

Sustantivu[editar]

femenín singular terra; plural terre

  1. (Xeoloxía), (Xeografía) Tierra (parte del planeta non cubierta pol agua).
  2. (Xeoloxía) Tierra (material mineral y orgánico).
  3. (Agricultura) Tierra (material mineral y orgánico onde crecen les plantes).
  4. (Xeografía) Tierra, rexón.
  5. Tierra, patria.
  6. (Mitoloxía y relixón) Tierra (mundu opuestu a lo sobrenatural).


Sicilianu[editar]

Pronunciación y silabación: [ ˈtɛr.ra ]

Sustantivu[editar]

  1. (Xeoloxía), (Xeografía) Tierra (parte del planeta non cubierta pol agua).