Saltar al conteníu

cazón

De Wikcionariu

Asturianu

[editar]
Cazón Galeorhinus galeus.
Cazón Mustelus mustelus.
Cazón Mustelus asterias.

Pronunciación

[editar]
  • [ kaˈθoŋ ]
(rexistru)

Sustantivu

[editar]

masculín singular cazón; plural cazones

  1. (Ictioloxía), (Alimentación), (Gastronomía) Pexe marín escualu, de cuerpu allargáu y finu, que pue algamar los 2 metros de llargor, con focicu apuntiáu, dos aletes dorsales, de carne d'usu gastronómicu, de nome científicu Galeorhinus galeus.
  2. (Ictioloxía) Pexe marín escualu, de cuerpu allargáu, más anchu na zona de la cabeza, de color gris con pintes escures, y el vientre blancuxo, que pue algamar los 2 metros de llargor, con focicu apuntiáu, dos aletes dorsales de cuasi'l mesmu tamañu, de nome científicu Mustelus mustelus. definición non incluyida nel DALLA
  3. (Ictioloxía) Pexe marín escualu, de cuerpu allargáu, más anchu na zona pectoral, de color gris averdosao o amarronao con pintes blanques pel llombu, que pue algamar los 1,5 metros de llargor, con focicu curtiu y apuntiáu, y dos aletes dorsales, de nome científicu Mustelus asterias. definición non incluyida nel DALLA

Sinónimos[editar]

Pallabres rellacionaes[editar]

Traducciones y equivalencies

[editar]

Consulta na Wikipedia l'artículu tocante a «cazón».

Referencies

[editar]
  • Diccionariu de la Llingua Asturiana; Academia de la Llingua Asturiana, 2000, Uviéu; ISBN: 84-8168-208-X. Versión on-line.
  • Diccionario General de la Lengua Asturiana; Xosé Lluis García Arias, Editorial Prensa Asturiana, 2002-2004, Uviéu; ISBN: 84-87730-86-8. Versión on-line.
  • Nomenclátor de los seres vivos en llingua asturiana, Sabencia - Sociedá Asturiana de les Ciencies. Consulta on-line.

Aragonés

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ kaˈθon ]

Sustantivu

[editar]

masculín singular cazón; plural cazons

  1. (Ictioloxía) Cazón, mielga, tolla (Galeorhinus galeus).

Referencies

[editar]
  • Aragonario. Diccionario castellano/aragonés; Proyecto LINGUATEC & Gobierno de Aragón. Páxina web.
  • Diccionario aragonés-castellano-catalán. Estudio de Filología Aragonesa, Edacar nº 14, Edicions Dichitals de l'Academia de l'Aragonés, Zaragoza, 2024. ISSN 1988-8139. Ochobre de 2024. Consulta PDF on-line.


Español

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • non seseante [ kaˈθon ]; seseante [ kaˈson ]

Sustantivu

[editar]

masculín singular cazón; plural cazones

  1. (Ictioloxía) Cazón, mielga, tolla (Galeorhinus galeus).

Sinónimos[editar]

Referencies

[editar]
  • Diccionario de la Real Academia Española; Real Academia Española, 2014, 23ª edición ISBN: 9788467041897. Versión on-line.


Gallegu

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ kaˈθoŋ ]; seseante [ kaˈsoŋ ]

Sustantivu

[editar]

masculín singular cazón; plural cazóns

  1. (Ictioloxía) Cazón, mielga, tolla (Galeorhinus galeus).

Sinónimos[editar]

Referencies

[editar]