Saltar al conteníu

muller

De Wikcionariu

Aragonés

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ muˈʎeɾ ]

Sustantivu

[editar]

femenín singular muller; plural mullers

  1. Muyer (persona de sexu femenín).
  2. Muyer (persona adulta de sexu femenín).
  3. (Parentescu) Muyer, esposa.

Sinónimos[editar]

Referencies

[editar]
  • Aragonario. Diccionario castellano/aragonés; Proyecto LINGUATEC & Gobierno de Aragón. Páxina web.
  • Diccionario ortografico de l'aragonés (Seguntes la Propuesta Ortografica de l'EFA). Estudio de Filología Aragonesa. ISSN 1988-8139. Abril de 2023. Consulta PDF on-line.


Catalán

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ muˈʎe ]; valencianu [ muˈʎeɾ ]
(rexistru)

Sustantivu

[editar]

femenín singular muller; plural mullers

  1. (Parentescu) Muyer, esposa.

Sinónimos[editar]

Pallabres rellacionaes[editar]

Referencies

[editar]
  • Diccionari de la llengua catalana; Institut d'Estudis Catalans, 2ª edición, 2007. ISBN: 978-84-297-5977-8. Versión on-line.
  • Diccionari normatiu valencià; Acadèmia Valenciana de la Llengua. Consulta on-line.


Gallegu

[editar]

Pronunciación

[editar]
  • [ muˈʎɛɾ ]

Sustantivu

[editar]

femenín singular muller; plural mulleres

  1. Muyer (persona de sexu femenín).
  2. Muyer (persona adulta de sexu femenín).
  3. (Parentescu) Muyer, esposa.

Sinónimos[editar]

Pallabres rellacionaes[editar]

Referencies

[editar]
  • Dicionario da Real Academia Galega; Real Academia Galega. Consulta on-line.
  • Dicionario de pronuncia da lingua galega; Universidade de Santiago de Compostela & Instituto da Lingua Galega; ISSN: 2660-8235. Páxina web.